Prototipul unicat Cizeta-Moroder V16T ajunge la licitația de la Monterey
RM Sotheby’s va scoate la vânzare prototipul Cizeta-Moroder V16T din 1988 la licitația sa de la Monterey, în august, cu o estimare de $1,4–1,8 milioane — aproximativ €1,2–1,55 milioane la cursurile de schimb recente. Șasiul 001 este singura mașină care poartă numele complet Cizeta-Moroder, dar nu este singurul V16T construit vreodată. Valoarea sa se bazează pe proveniența unică, pe faptul că i-a aparținut mult timp lui Giorgio Moroder și pe extraordinarul motor V16 de 6,0 litri, montat transversal.
Estimarea ajunge la $1,8 milioane
Prototipul urmează să fie licitat la evenimentul RM Sotheby’s din Monterey, care se desfășoară între 13 și 15 august 2026. Casa de licitații îl estimează la $1,4–1,8 milioane și precizează că documentul de înmatriculare care îl însoțește este un titlu de proprietate din SUA.
Aceeași mașină și-a schimbat ultima dată proprietarul la licitația RM Sotheby’s din Arizona, în ianuarie 2022, când a fost vândută pentru $1.363.500.
„Singurul” se referă la prototip și la emblema sa, nu la întreaga serie de producție
Șasiul 001 este prototipul funcțional original și mașina de expoziție. Este totodată singurul exemplar care poartă oficial emblema Cizeta-Moroder. După ce Giorgio Moroder și Claudio Zampolli și-au încheiat parteneriatul, numele lui Moroder a fost eliminat, iar mașinile destinate clienților au fost vândute pur și simplu ca Cizeta V16T.
RM Sotheby’s afirmă că, pe lângă prototip, au fost finalizate nouă mașini de serie, ceea ce ridică numărul total de V16T la zece. Cifrele de producție pentru automobilele construite manual în serii mici pot varia de la o sursă la alta, însă casa de licitații indică explicit nouă mașini pentru clienți plus șasiul 001.
Numele Cizeta provine din pronunția în italiană a inițialelor fondatorului Claudio Zampolli, C și Z. Fost inginer de testare și dezvoltare la Lamborghini, Zampolli s-a mutat la Los Angeles în anii 1980 și a înființat o afacere de succes dedicată întreținerii automobilelor exotice. Compozitorul și producătorul muzical Giorgio Moroder a devenit investitorul care a susținut ambiția lui Zampolli de a construi propriul supercar.
Motorul V16 este montat transversal în spatele habitaclului
Elementul tehnic definitoriu este motorul V16 aspirat natural, de 5.995 cc, montat transversal în spatele habitaclului — de aici provine litera T din denumirea modelului. Puterea ajunge la roțile din spate printr-o cutie-punte manuală cu cinci trepte.
Motorul integral din aluminiu, cu 64 de supape, are opt arbori cu came în chiulasă și a fost cotat la 540 hp, adică aproximativ 403 kW, la 8.000 rpm, și la 400 lb ft, adică 542 Nm, la 6.000 rpm.
Blocul este turnat dintr-o singură bucată, însă motorul are doi arbori cotiți. Câte unul este amplasat pe fiecare parte, iar un angrenaj le combină puterea printr-un singur arbore care acționează o cutie-punte ZF montată longitudinal. Motorul este alimentat de două sisteme de injecție Bosch K-Jetronic pentru V8, dar ordinea de aprindere este cea a unui V16 autentic. Prin urmare, descrierea sa drept două motoare V8 unite omite o parte importantă a concepției tehnice.
Majoritatea cifrelor de performanță au rămas simple estimări
În 1989, Car and Driver indica pentru prototip o masă proprie estimată la 3.750 lb, adică 1.701 kg, și o lățime de 80,8 inchi, adică 2.052 mm. Revista estima o accelerație de la 0 la 60 mph în 4,2 secunde și o viteză maximă de 204 mph, adică 328 km/h.
Acestea nu erau rezultate măsurate independent. Car and Driver a calculat cifrele de viteză pornind de la rapoartele de transmisie alese, raportul final de 4,11:1, limita propusă de 8.500 rpm și puterea declarată de producător.
Cizeta era cu aproximativ trei inchi, adică 76 mm, mai lată decât un Ferrari Testarossa contemporan. Designul lui Marcello Gandini contribuia la ținuta impunătoare, însă motorul V16 transversal și transmisia sa necesitau, la rândul lor, mult spațiu înaintea punții spate.
V16T folosește un cadru spațial tubular din oțel, acoperit cu o caroserie din aluminiu. Roțile sunt ghidate la ambele punți de brațe triunghiulare duble, cu lungimi inegale. În spate, ansamblurile duble arc-amortizor sunt montate la aproximativ zece inchi spre interior față de roți și acționate prin culbutori și tije, reducând masa purtată direct de ansamblurile roților.
Gandini a desenat mașina, dar legătura cu Diablo rămâne deschisă interpretărilor
Cizeta-Moroder a fost desenată de Marcello Gandini, al cărui portofoliu include și Lamborghini Miura și Countach, precum și Lancia Stratos. Caroseria sa în formă de pană și mai multe detalii evocă inevitabil concepte timpurii asociate cu Lamborghini Diablo.
O relatare repetată pe scară largă susține că Gandini a dezvoltat Cizeta pornind de la o propunere timpurie pentru Diablo, respinsă sau modificată substanțial după ce Chrysler a preluat controlul Lamborghini. RM Sotheby’s confirmă că Gandini este autorul designului, dar nu stabilește că forma caroseriei Cizeta a fost transferată neschimbată din proiectul Lamborghini. Prin urmare, această legătură trebuie tratată mai degrabă ca o interpretare a istoriei de design a modelului decât ca un fapt incontestabil.
Prototipul diferă vizibil de mașinile de serie în mai multe privințe. Are prize de aer laterale mai mari, cu mai multe lamele, un pliu diagonal în partea inferioară a caroseriei și semnalizatoare, proiectoare de ceață și oglinzi exterioare diferite. Planșa de bord, tunelul central, volanul, panourile portierelor și scaunele sunt, de asemenea, unice.
Moroder a păstrat mașina până în 2022
Prototipul a debutat în public la Los Angeles, pe 5 decembrie 1988. Jay Leno a prezentat evenimentul, pentru care Moroder a compus o piesă intitulată „A Car Is Born”. Ulterior, mașina a fost expusă la saloanele auto din Los Angeles și Geneva, în 1989.
Moroder a păstrat șasiul 001 după încheierea aparițiilor expoziționale și l-a deținut până în 2022. Canepa Design a efectuat o restaurare mecanică integrală în 2018, adăugând protecție termică în jurul rezervoarelor de combustibil și remediind neajunsurile asociate statutului de prototip al mașinii. Canepa a testat apoi automobilul finalizat înainte de a-l readuce în stare de circulație.
Actualul proprietar a comandat în 2024 lucrări mecanice și cosmetice suplimentare în valoare de peste $13.000. În același an, mașina a apărut și la Pebble Beach Concours d’Elegance, în clasa specială dedicată conceptelor și prototipurilor cu caroserie în formă de pană.
Vânzarea include un pachet NFT unicat, care conține un EP exclusiv Giorgio Moroder cu patru piese, o lucrare de artă digitală, o scanare tridimensională a mașinii și documente de proveniență digitizate. Valoarea sa financiară este imposibil de evaluat cu certitudine, dar pachetul adaugă încă un nivel documentat istoriei neobișnuite a mașinii.
Absența unui VIN cu 17 caractere nu dovedește existența unei interdicții globale de circulație
RM Sotheby’s menționează că prototipul nu are un VIN cu 17 caractere. În același timp, catalogul indică un titlu de proprietate din SUA și descrie șasiul 001 drept un prototip complet funcțional, readus de Canepa în stare de circulație.
Lipsa unui VIN în format modern poate face înmatricularea și asigurarea dificile sau imposibile în anumite jurisdicții. Rezultatul va depinde de legislația locală, de documentele furnizate și de eventualele proceduri disponibile pentru vehicule omologate individual sau istorice.
Prin urmare, un ofertant european ar trebui să verifice înainte de cumpărare dacă mașina poate fi înmatriculată în țara vizată. Un titlu de proprietate din SUA nu garantează înmatricularea în Uniunea Europeană și nu elimină obligația de a respecta cerințele privind importul, taxele și normele tehnice.
Proveniența contează mai mult decât performanțele absolute
Cizeta-Moroder V16T nu a stabilit niciun record de viteză verificat independent și nu s-a apropiat niciodată de volumul de producție planificat. Importanța șasiului 001 rezidă în altceva: este prototipul original, singura mașină cu emblema compusă, exemplarul personal al lui Giorgio Moroder timp de peste trei decenii și punctul de plecare al uneia dintre foarte puținele mașini cu motor V16 produse după război.
Această combinație îl diferențiază de orice alt Cizeta V16T. Câștigătorul licitației nu va cumpăra doar un motor de 403 kW sau o siluetă desenată de Gandini, ci principalul artefact păstrat al unui proiect de supercar nereușit, dar extraordinar din punct de vedere tehnic.